Pittsburgh, capitala oţelului american, a găzduit, la sfârşitul săptămânii trecute, cel de-al treilea summit G20, ce a reunit liderii ţărilor ce deţin, practic, 85% din economia planetei. Prezidat de Barack Obama, summit-ul a trecut în revistă progresele înregistrate în combaterea efectelor crizei mondiale de la precedentele reuniuni de la Washington şi Londra şi a decis noi măsuri vizând o refacere sănătoasă şi durabilă a economiei şi finanţelor mondiale în perioada următoare.

Unul dintre importantele puncte de acord realizate la Pittsburgh a fost cel privind declararea G20 drept principalul forum de cooperare economică internaţională, în defavoarea G8, club limitat doar la ţările cele mai dezvoltate ale planetei, fără China, India sau Brazilia. A fost stabilită deja organizarea, în 2010, a altor două întâlniri G20, în Canada şi Coreea de Sud, şi a uneia în 2011, în Franţa. De reamintit este faptul că primul summit G20 a avut loc în noiembrie anul trecut, la Washington, iar cel de-al doilea, la Londra, în aprilie 2009.

Câştig de cauză european în materie de bonusuri şi paradisuri fiscale

Deşi limitat, succesul europenilor, cu prioritate al Franţei, în problema bonusurilor a fost acceptat de americani, chiar şi de britanici, fie el fără prea mare entuziasm. „Avem un acord global, ce va permite controlul asupra băncilor şi bonusurilor“, se felicita preşedintele Nicolas Sarkozy.

Potrivit cotidianului Le Figaro, Franţa a reuşit să smulgă acordul americanilor privind limitarea (nu plafonarea) bonusurilor „în procentaj din venitul net al băncilor“, atunci când o bancă „nu dispune de suficiente fonduri proprii“. Când o bancă obţine profit, prioritate vor avea fondurile proprii, înaintea bonusurilor.

Din păcate, nu a fost decis vreun plafon în cifre pentru primele acordate traderilor. S-a preluat, totuşi, din normele instituite în Fra