Oferte puţine, salarii mai mici şi discriminare etnică. Asta le rezervă în mare piaţa muncii etnicilor romi care îşi doresc un loc de muncă, potrivit unui studiu al Fundaţiei Soros.
Cu un nivel scăzut de educaţie şi de pregătire profesională, romii ajung cu greu să participe la cursurile de calificare profesională, sunt victimele birocraţiei şi, astfel, accesul pe piaţa muncii este mai limitat pentru ei.
Fundaţia Soros a prezentat, astăzi, două studii despre etnia romă, care expun problemele de muncă şi privind femeile rome cu care se confruntă comunitatea şi care propun câteva recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei.
Pe piaţa muncii predominant este eşecul în incluziunea profesională. La bursele de locuri de muncă participă prea puţine persoane de etnie, iar oferta foarte rar este adaptată nevoilor şi nivelului de pregătire a acestora. Raportul scoate în evidenţă câteva recomandări care ar înlesni accesul la muncă, şi anume, stimularea angajatorilor pentru a aduce în companii mai mulţi romi, flexibilizarea cadrului instituţional, înfiinţarea unor centre de incluziune socială în cadrul comunităţilor, încurajarea activităţii organizaţiilor rome ca furnizori de servicii, stimularea antreprenoriatului în rândul etniei etc.
Bărbatul, „un pic mai sus” decât femeia
Rolul femeii în comunităţile de romi în care a fost realizat studiul (Vereşti, Săruleşti, Bălţeşti) este să fie supusă bărbatului, să fie tăcută, să facă şi să aibă grijă de copii. Soţii le aleg hainele şi iau toate deciziile importante din familie, femeile fiind considerate inferioare. Totuşi, bugetul familiei este gestionat de femei care stau acasă şi cheltuiesc banii mai cumpătat decât bărbaţii care sunt sursele de venit în familii.
Femeile, obişnuite cu statutul inferior care li se atribuie nu contestă ordinea existentă şi nici ier