» Saptamana trecuta, proiectul privind majorarea la 5% a pragului la SIF-uri a trecut de Comisia juridica a Senatului. Motiv de dezgropare a refrenului "da’, halatul (VUAN-ul), cat face halatul?".
» Pentru investitori ar trebui sa primeze profitabilitatea emitentului, potentialul de crestere, calitatea managementului.
Cei care pleaca inca urechea la cantecele de sirena privind raportul dintre cotatii si valoarea "reala" a activului net unitar la SIF-uri ar trebui sa isi aminteasca ce furori faceau pe Rasdaq, in perioada 2007, societatile cu terenuri prin Bucuresti (Romaero, Timpuri Noi, Bucur etc.). Cum mai inmulteau investitorii terenul in mp cu pretul zonei si cum se vedeau bogati peste noapte. Numai ca respectivele terenuri nu s-au vandut, desi unele companii au organizat chiar licitatii. si ce va garanteaza, la urma urmei, ca, odata vandut activul valoros, veti intra in posesia banilor sub forma de dividende? Daca faceti parte din grupul de interese care controleaza societatea, poate veti primi ceva, intr-o forma sau alta. Altfel, luati-va gandul, sunt multe modalitati de a toca banii incasati fara ca acestia sa ajunga la minoritari (proiecte de dezvoltare utopice, achizitii de utilaje supraevaluate etc).
Ce ar trebui sa intereseze, in primul rand, investitorul? Valoarea dividendului si istoricul de plata al acestuia, calitatea managementului – factor ce garanteaza mentinerea castigurilor pentru actionari –, perspectivele pietei pe care opereaza compania. Prea multa lume s-a fript cu SIF-urile in urma cu doi ani, mizand doar pe activele lor si ignorand calitatea managementului (spuneti repede ce afaceri profitabile va amintiti sa fi facut actualii dinozauri din fruntea SIF-urilor) si perspectivele sectorului bancar autohton, unde societatile de investitii au cele mai valoroase participatii.
Uitati-va la dividendul
