Spaniolul Montanes a triumfat la Bucureşti, după ce în urmă cu opt ani jucase aici prima finală a carierei, pierdută însă

Fără soare, dar cu Terenul Central plin. Fără Victor Hănescu sau Nicolas Almagro, dar cu favoritul trei, Juan Monaco, şi cu favoritul cinci, Albert Montanes, pe zgura de la Arenele BNR. Un duel argentiniano-spaniol tocmai potrivit pentru suprafaţa roşie din Capitală. Montanes, cîştigător în acest an la Estoril, Monaco, cu două finale pierdute la activ. Partida a început lent, pe placul lui Montanes, care loveşte lin şi din plin, parcă mîngîind mingea. Monaco şi-a ridicat încet nivelul jocului, biciuind-o.

Fiecare în stilul său, dar cu un plus pentru spaniol, care a ştiut să-l ţină pe tandilezul Juan sub papuc. Şi la distanţă de linia din spate a terenului. O regularitate materializată de cei doi printr-un tie-break în primul set. Cu un pic de noroc şi cu acurateţe în lovituri, Montanes i-a capturat primele două servicii ale argentinianului, suficiente pentru a se impune cu cu 7-2.

În setul doi, Monaco a întors foaia, a schimbat tricoul alb cu unul portocaliu, bentiţa cu o şapcă şi a fost mai agresiv decît în actul precedent, unde nu avusese nici o şansă de break.

Montanes şi-a cedat în game-ul al doilea serviciul. Apoi, la 4-1 pentru argentinian, a salvat două mingi de break. Monaco părea a duce finala în setul decisiv, dar la 5-2 a alunecat pe zgură şi ceva s-a rupt în mintea argentinianului. A greşit primele două servicii ca un începător, Albert profitînd de labilitatea lui Monaco şi luîndu-şi break-ul înapoi.

Pico e nervos, Montanes calm. Albert mai salvează 2 mingi de set, Juan se luptă cu demonii săi. Şi aşa se ajunge la tie-break, unde din cele 14 puncte jucate, şapte au fost minibreak-uri.

O greşeală nefortaţă a lui Monaco a încheiat partida, 7-6 (2), 7-6 (6) în favo