Amendaţi de zeci de ori lunar, cerşetorii se întorc în stradă pentru a-şi face norma zilnică. Sancţiunile rămân mereu neplătite. În baza de date a Poliţiei Comunitare Botoşani se află 30 de cerşetori cu state vechi în această „meserie". Autorităţile recunosc însă că numărul milogilor este de cel puţin zece ori mai mare. Unii dintre ei cerşesc ocazional, alţii însă trăiesc numai din această practică. Majoritatea sunt persoane de etnie rromă, cu vârste cuprinse între 25 şi 40 de ani, fără ocupaţie, care-şi trăiesc viaţa pe străzi. Pentru ei, mila publica s-a transformat, în timp, într-o afacere. Cerşetorii „cu state vechi" ajung să câştige zilnic între 50 şi 350 de lei, în funcţie de trucurile folosite. „Lumea îmi dă măcar un leu, că puţini mai au acum monede prin buzunare. Dacă ai noroc de vreo 20 de milostivi, poţi să spui că ai avut o zi bună. Pleci cu 200 de lei seara spre casă", a spus Daniel Ciobanu, unul dintre oamenii străzii care îşi face veacul în zona marilor biserici din oraş. De aceea, milogii cu experienţă apelează la „trucuri" care să le garanteze succesul, precum handicapul fizic sau pruncii murdari ţinuţi în braţe. „Sunt doi fraţi din Dimăcheni care cerşesc în Botoşani. Unul îşi ascunde picioarele într-un cărucior şi spune că i-au fost amputate, iar celălalt îşi pansează un picior cu meşe stropite cu vopsea roşie şi spune că a suferit un accident. Îi demascăm, le luăm «recuzita», dar revin în stradă a doua zi", a explicat Bianca Albu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Comunitare Botoşani. Că cerşetoria este o afacere profitabilă la Botoşani au aflat şi sărmanii din alte oraşe ale Moldovei. Aşa se face că, în ultimii doi ani, municipiul s-a umplut de cerşetori „navetişti" din Iaşi, Suceava, Bacău şi Vaslui. „Unii cumpără flori, dar cei mai mulţi îmi dau aşa, ceva bănuţi, câte un 50 de bani sau un leu, după cum are omul, chiar dacă nu îmi ia florile.