rin clasele Angelicăi Gherman au trecut sute de copii în cei 38 de ani de activitate. Recunoaşte că nu s-a săturat niciodată de cei mici şi nici nu i-ar trece prin cap să renunţe la rin clasele Angelicăi Gherman au trecut sute de copii în cei 38 de ani de activitate. Recunoaşte că nu s-a săturat niciodată de cei mici şi nici nu i-ar trece prin cap să renunţe la meserie. „Aici e ca într-o căsnicie. Nu ai ce căuta în învăţământ dacă nu ai răbdare, mai ales în învăţământul primar", mărturiseşte învăţătoarea. A văzut fiecare elev ca pe propriul copil şi a încercat să-l înveţe cum poate mai bine. Mama de la şcoală Grija continuă pentru cei mici a fost şi principalul motiv pentru care a început să scrie cărţi şi culegeri ajutătoare. A vândut până acum 300.000 de cărţi. „Am clasa întâi şi când mă pregătesc pentru lecţii fac, independent, câte o fişă de muncă pentru fiecare literă şi aşa mi se adună fişe peste fişe, iar la finalul abecedarului, iese o carte", susţine dascălul. De la exerciţii de gramatică până la antologii de texte, toate cărţile au câte o poveste. „Am văzut că le plăcea foarte mult să completeze integrame şi atunci am introdus mici rebusuri în cărţile de matematică", spune învăţătoarea. Mai mult, ştiind că celor mici nu le place lectura, a introdus acele rebusuri şi în culegerile de română. Ca elevii să le poată rezolva, trebuiau să citească poezii sau texte literare. Nu poate să spună cât îi ia să lucreze la o carte, de fiecare dată este atentă şi la programa şcolară şi spune că multe lucrări trebuie revizuite, ca să fie conforme cu ce se învaţă în clasă. Primii elevi i-au rămas în inimă Îşi construieşte fiecare exerciţiu astfel încât să-l facă pe cel mic să devină interesat de şcoală şi să nu înceapă să urască materia. Visa să devină profesoară de franceză, însă după prima întâlnire cu copiii nu s-a mai putut dezlipi de ei şi a fă