Dispariţia planurilor pentru scutul american din centrul şi estul Europei a trezit aici istorica teamă faţă de Rusia. “Ursul” rus este însă slăbit: o ţară fără capacitate de inovare, care depinde pentru a supravieţui de preţul materiilor prime.

În centrul şi estul Europei creşte frustrarea legată de administraţia Obama. Anunţul renunţării la scutul antirachetă plasat în Polonia şi Cehia i-a dezamăgit pe locuitorii celor două ţări. Deşi scutul fusese anunţat chiar de administraţia Bush ca un proiect de apărare împotriva rachetelor iraniene, nu a celor ruse, polonezii şi cehii priveau prezenţa unor instalaţii militare americane pe teritoriul lor drept o garanţie împotriva tendinţelor expansioniste ale Rusiei. Decizia de a renunţa la acest proiect este cea strategic şi pragmatic corectă, o spun majoritatea analiştilor. Între altele, scutul, prea costisitor şi care nu şi-a dovedit eficienţa în teste pană acum, oricum nu ar fi putut face faţă imensului arsenal nuclear rus. Cu toate acestea, Rusia s-a retras din Tratatul Forţelor Convenţionale din Europa ca urmare a deciziei administratiei Bush de a-l plasa în Polonia şi Cehia.

Nu dorinţele Rusiei au dictat Americii renunţarea la scut, dar dacă în mod colateral “asta înseamnă că Rusia se va simţi mai putin paranoică… asta este un bonus” a spus Obama. Corect, roadele se văd deja: la New York, Medvedev s-a declarat deschis alăturarii occidentului în impunerea de sancţiuni Iranului pentru programul nuclear. Dar cum rămane cu paranoia est-europenilor? Obama nu a menajat-o deloc: anunţul renunţării la scut a fost făcut la 17 septembrie, adică exact data comemorării a 70 de ani de la invadarea Poloniei de către URSS. Fireşte, polonezii au simtit lipsa de delicateţe americană drept o ofensă suplimentară. De ce se tem însă polonezii şi cehii, dar şi o bună parte a analiştilor romani că vor fi lăsaţi din braţe de