Când faceţi cumpărături aveţi o şansă din patru să daţi peste un produs contrafăcut. Deşi dificil de estimat, piaţa falsurilor s-ar putea cifra la câteva miliarde de euro. Valoarea produselor falsificate capturate de vameşi în primele opt luni din 2009 este egală cu cea a mărfurilor contrafăcute confiscate tot anul trecut: aproape 42 de milioane de euro. Deşi impresionantă, suma ar putea reprezenta doar vârful aisbergului: experţii estimează că mai mult de
Când faceţi cumpărături aveţi o şansă din patru să daţi peste un produs contrafăcut. Deşi dificil de estimat, piaţa falsurilor s-ar putea cifra la câteva miliarde de euro.
Valoarea produselor falsificate capturate de vameşi în primele opt luni din 2009 este egală cu cea a mărfurilor contrafăcute confiscate tot anul trecut: aproape 42 de milioane de euro. Deşi impresionantă, suma ar putea reprezenta doar vârful aisbergului: experţii estimează că mai mult de un sfert din produsele comercializate în România sunt, total sau parţial, falsificate, ceea ce ar ridica piaţa locală a contrafacerilor la o valoare incredibilă, de câteva miliarde de euro anual.
Dan Docan, preşedintele Asociaţiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor, dă ca exemplu o discuţie cu unul din directorii Vămii Bacău, „din care rezultă că în 90% din localurile publice din comunele băcăuane se vând produse contrafăcute“. Dar falsuri au fost depistate, în ultimii ani, chiar şi în hipermarketuri. România nu face, de altfel, decât să urmeze o tendinţă generalizată - în ultimele două decenii, valoarea comerţului mondial cu produse contrafăcute a crescut cu nu mai puţin de zece mii la sută, pierderile provocate companiilor măsurându-se în sute de miliarde de euro. Dacă hainele, ceasurile, jucăriile ori electronicele sunt de mult timp victima piraţilor, în ultima perioadă are loc pe plan internaţional o explozie în ceea ce prive