Tangoul, un dans paradoxal, elaborat şi pasional în acelaşi timp, a fost dintotdeauna privit ca un joc al provocării, un ritual al intimităţii, al cunoaşterii senzuale a corpului celuilalt. Mai nou, s-a descoperit însă că el este şi o bună metodă de terapie pentru cuplurile aflate în criză.
Ritmul magic al muzicii, mişcările senzuale care ondulează corpurile ca într-un palpitant act de dragoste creează o complicitate între cei doi parteneri, ajutându-i să se regăsească. Dansul argentinian, simbol al pasiunii şi erotismului, se repropune în rolul original de „terapie de cuplu“. Cel puţin aşa reiese dintr-o serie de studii recente, care demonstrează puterea terapeutică a tangoului, precum şi capacitatea de a salva relaţia, amplificând nu doar emoţiie, ci şi libidoul celor doi parteneri. O echipă de cercetători de la Universitatea Goethedin Frankfurt, coordonată de psihologul Cynthia Quiroga Murcia, a demonstrat că acest dans stimulează secreţia de hormoni sexuali atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor. Pentru acest studiu, specialiştii au testat probe de salivă ale participanţilor la experiment atât înainte, cât şi după un dans, monitorizând astfel nivelul de testosteron şi cel al hormonului de stres, cortizolul. Astfel, s-a constatat că nici un dans nu i-a făcut pe „balerinii“ amatori să se simtă atât de relaxaţi, sexy şi dornici de a lăsa duşi de valul pasiunii.
Un alt fel de terapie
Şi dacă a vorbi despre hormoni, când în fundal se aud ritmurile magice ale bandoneonului, este inspid, nu putem să nu ignorăm toate acele valenţe subliminale care se ascund în spatele felului în care dansăm, o adevărată sinteză a tuturor discuţiilor despre cuplu şi despre ierarhiile sale interne. După părerea lui Martin Soletano, fondatorul Asociaţiei Internaţionale de Terapie prin Tango din Londra, „multe dintre problemele cu care se confruntă c
