Administraţia Parcului Naţional Retezat (PNR) şi a celorlalte parcuri naţionale şi naturale din ţară aflate în subordinea Romsilva, se confruntă cu serioase probleme financiare. Sursa: Remus Suciu Angajaţii instituţiilor de acest fel îşi iau banii cu ţârâita. Mulţi dintre ei se gândesc să lase baltă munca din instituţiile menite să protejeze arii naturale speciale. Unii au început deja să-şi găsească de lucru în altă parte. Mai mult, managerii parcurilor naţionale şi naturale nu ştiu din ce bani vor plăti facturile de utilităţi pentru sediile administraţiilor.

Administraţia Parcului Naţional Retezat (PNR) are dificultăţi financiare pe care încearcă să le rezolve din surse externe. Pentru plata unor facturi de utilităţi relativ recente a fost nevoie de ajutorul financiar al celor de World Wild Fund (WWF), una dintre cele mai mari organizaţii de pe plan mondial dedicate protejării naturii.

Contabila administraţiei PNR şi-a părăsit locul de muncă după ce, în august, toţi angajaţii instituţiei s-au trezit că le sunt plătite salariile doar pe jumătate. Biologul parcului nu mai lucrează nici el şi, se pare, aceleaşi gânduri de a-şi găsi un loc de muncă în altă parte le are şi informaticianul instituţiei. Asta după ce, în mai, numărul angajaţilor PNR a scăzut de la 17 la 16, în condiţiile în care un parc de dimensiuni similare şi de aceeaşi importanţă situat într-o ţară vest europeană are de 10 ori mai mulţi salariaţi.

„Tăiaţi” de la drepturi

Şeful Administraţiei PNR, Zoran Acimov spune că nici nu vrea să se gândească la răul cel mai rău, respectiv ca instituţia să rămâna doar cu 3-4 angajaţi: „În luna august s-au plătit doar pe jumătate salariile şi, mai rău, nu s-au achitat contribuţiile la bugetele de sănătate, pensii şi aşa mai departe, ceea ce face ca, la ora actuală, angajaţii PNR să nu poată beneficia, de exem