O analiză a mai multor aspecte din viaţa personală vă va ajuta să găsiţi răspunsul la întrebarea: sunt capabil să cresc un copil sau dorinţa de a-l avea e doar un capriciu? Pentru femeile care şi-au povestit experienţa maternă în ziarul „Adevărul“, copiii au devenit cele mai importante „proiecte“ din viaţa lor. Mai citeşte şi:

Adevarul.es: 7.000 de euro, primul an de viaţă al copilului

Adevarul.es: Cum obţin certificatul de naştere românesc în Spania?

Adevarul.it: Criza împuţineazã numãrul românilor

Adevarul.it: Indemnizaţii de câte 600 de lei pentru mamele cu gemeniGalaţi: Copiii geniali de la ţară: De la Buceşti, către avocaturăBotoşani: Copiii din plasament, în stradăTimişoara: Părinţii bătăuşi fac din copiii lor nişte infractori

Ema are 34 de ani, iar soţul ei, Mihai, 35. De cinci luni, familia lor are încă un membru, aşteptat de ceva vreme. „Eram căsătoriţi de trei ani şi copilul a venit ca un gest firesc. Emoţional stăteam bine, financiar mai aveam de făcut câte ceva. Şi acum strângem bani pentru o casă mai mare. Noi am trecut prin toate etapele: garsonieră, două camere. Dar şi asta pare acum prea puţin“, povesteşte Ema.

Povestiţi-ne experienţele voastre lăsând un comentariu la finalul articolului!

Voi cum aţi luat decizia de a avea un copil?

Tânăra spune că s-a informat şi a făcut totul „ca la carte“: a fost la medic, şi-a făcut toate analizele; soţul ei la fel. „Am încercat vreo şapte luni şi uite că am reuşit“, glumeşte ea. Pentru a-l putea scoate din pelinci pe cel mic a renunţat la serviciu pentru aproape un an, chiar dacă are o slujbă bine plătită şi o carieră în plină ascensiune.

„Până a împlinit o lună şi jumătate nu am avut curajul să-i fac baie. La început, plăteam o asistentă să mă ajute, iar apoi Mihai a devenit expert în băi şi în scutece. Cel mai greu mi-a fost î