Lucrarea „Rugăciune“ este revendicată în instanţă de patru nepoţi ai unui fost primar din Buzău. Sculptura „Rugăciune“, realizată de Constantin Brâncuşi în 1910, a intrat în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României în anii `60. Ioan François Pamfil, Marqueritte Săvulescu, Lucia Adriana Trandafirescu şi Maria Chiculescu sunt cei patru nepoţi ai avocatului Petre Stănescu, fost primar al oraşului Buzău, înainte de 1900, care au depus la Tribunalul Bucureşti o cerere de revendicare a lucrării „Rugăciune“.
În prezent, opera se află la Muzeul Naţional de Artă al României. Roxana Theodorescu, directorul acestei instituţii, a declarat pentru „Adevărul“ că „Rugăciune“ a intrat în patrimoniul muzeului prin achiziţie de la familia Stănescu. Fiind vorba de un litigiu, Roxana Theodorescu nu a vrut să dea mai multe detalii în legătură cu acest proces în desfăşurare.
Furată de două ori
Sculptura, care înfăţişează o femeie în genunchi, având mâinile împreunate la piept, duce în spate o istorie zbuciumată. La începutul anilor 1900, Eliza Stănescu, din Buzău, soţia lui Petre Stănescu, i-a comandat lui Constantin Brâncuşi realizarea unui monument funerar în amintirea soţului dispărut. Pentru „Rugăciune“ şi pentru un bust în bronz al avocatului, tânărul Brâncuşi ar fi primit, la acea vreme, suma de 7.500 de lei.
Lucrarea a fost gata în 1910, însă Brâncuşi nu s-a îndurat să o dea mai departe şi a ţinut-o în atelier. O copie autorizată, în bronz, a sculpturii a ajuns pe mormântul fostului primar în 1974. În 1994, copia a fost furată, fiind găsită doi ani mai târziu într-un depozit de lemne din Bistriţa.
Lucrarea, amplasată pe un soclu în cimitirul Dumbrava din Buzău, evaluată în urmă cu patru ani la suma de 150.000 de euro, a fost furată pentru a doua oară în anul 2005. De la Direcţia judeţeană pentru Cultu
