Reprezentanţii PNR spun că există riscul ca, din cauza scăderii numărului angajaţilor, ecosistemul din Retezat să fie afectat de dezechilibre. După ce a intrat în Top 10 rezervaţii naturale din lume, Parcul Naţional Retezat (PNR) riscă să rămână fără angajaţi. Trei din cei 16 salariaţi ai PNR au părăsit posturile din cauza întârzierilor salariale, în condiţiile în care Parcul nu are personal suficient, numărul angajaţilor fiind de patru ori mai mic decât cel necesar funcţionării optime.

Mai puţin lemn vândut

Directorul PNR, Zoran Acimov, a declarat că au fost întârzieri inclusiv cu plata facturilor pentru utilităţi. Şeful Serviciului Arii Protejate din cadrul RNP, Dragoş Mihai, a afirmat că întârzierea salariilor este cauzată de diminuarea veniturilor direcţiilor silvice, pe fondul crizei economice. Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Hunedoara, Horia Golea, susţine că preţul masei lemnoase a scăzut, din cauza recesiunii, cu 20%, iar nivelul de exploatare s-a diminuat şi el cu 30 de procente.

Unul dintre angajaţii demisionari, Lucian Canacheu, fost specialist IT în cadrul APNR, a declarat pentru „Adevărul de Seară” că este dezamăgit că metodele de conservare a ariilor protejate nu se aplică. „Nu voi comenta referitor la motivele plecării mele, dar constat că nimănui nu-i pasă de conservarea naturii, iar efortul meu de 10 ani ca responsabil IT la Parc, a fost inutil. Noi încă avem păduri pentru că nu există drumuri, dar odată cu ridicarea unor staţiuni turistice, Retezatul va ajunge  precum parcurile naţionale din Italia, cu autostrăzi trecând prin mijlocul ariilor protejate, cu un flux de milioane de turişti şi cu exemplare de lup şi urs pe care le vom număra pe degete”.

Bani aruncaţi în vânt

Canacheu a adăugat că sumele importante pompate de Ministerul Mediului pentru conservarea ariilor protej