Guvernul francez a adoptat un buget “de ieşire din criză “ pentru 2010. Preşedintele Nicolas Sarkozy îşi asumă un deficit public record de 8,5 la sută din produsul intern brut. Cum regulile comunitare permit un deficit bugetar de până în 3 la sută, Franţa devine unul dintre elevii rebeli ai Uniunii Europene la capitolul disciplină bugetară. Statul pleacă la drum, în 2010, cu o datorie publică de 116 miliarde de euro, în scădere faţă de anul acesta când datoria publică a fost şi mai mare, de 141 de miliarde de euro.

Guvernul francez a adoptat un buget “de ieşire din criză “ pentru 2010. Preşedintele Nicolas Sarkozy îşi asumă un deficit public record de 8,5 la sută din produsul intern brut.

Cum regulile comunitare permit un deficit bugetar de până în 3 la sută, Franţa devine unul dintre elevii rebeli ai Uniunii Europene la capitolul disciplină bugetară. Statul pleacă la drum, în 2010, cu o datorie publică de 116 miliarde de euro, în scădere faţă de anul acesta când datoria publică a fost şi mai mare, de 141 de miliarde de euro.

Responsabilii francezi, în frunte cu premierul François Fillon, spun că bugetul pe anul viitor prevede numeroase măsuri în favoarea întreprinderilor, menite să stimuleze crearea de noi locuri de muncă, şomajul fiind în prezent coşmarul autorităţilor franceze.

Asta nu înseamnă însă că nu vor fi reduse noi posturi anul viitor, mai exact în jur de 190 de mii, după ce anul acesta au fost deja concediaţi 580 de mii de salariaţi în sectorul privat.

În materie de impozite nu sunt prevăzute în 2010, nici măriri şi nici scăderi globale, dar cetăţenii de rând riscă să fie penalizaţi din cauza noilor taxe ecologice.

De notat că anul acesta, pe fond de criză, reţeta fiscală a statului a fost cu 53 de miliarde de euro mai mică decât anul trecut. Deficitul, pe care opoziţia îl critică vehement, ar fi provocat şi de faptul că