Cu toate că numărul evreilor care trăiesc în judeţul Alba este tot mai mic, membrii acestei comunităţi se mai întâlnesc, încă, pentru a-şi păstra tradiţiile. La acest moment comunitatea evreiască mai numără 50 de membrii deşi până la 1848 a fost cea mai mare comunitate din Ardeal deoarece era singura comunitate evreiască recunoscută de principii Transilvaniei.

„Luni, cu ocazia zilei de Yom Kipur, mai mulţi membrii ai comunităţii noastre s-au adunat la sinagogă pentru a se ruga. Este ziua căinţei. O zi de post negru şi de rugăciune“, a explicat reprezentanta comunităţii evreieşti din judeţul Alba, Lia Borza.

Prima sinagogă de piatră din Transilvania

Sinagoga de la intersecţia dintre Calea Moţilor şi strada Tudor Vladimirescu a fost construită între anii 1821-1824 de către rabinul Paneth şi este prima sinagogă de piatră ridicată în  Transilvania. „Sinagoga a fost ridicată probabil pe locul unei altei sinagogi, care era făcută din lemn. Cu toate că este prima clădire de acest fel din Ardeal ea nu se regăseşte pe lista monumentelor istorice“, a mai spus Lia Borza.

În judeţul Alba sunt 19 cimitire evreieşti şi peste 3.000 de morminte, iar îngrijirea acestora este o responsabilitate morală pentru cei 50 de membrii care mai trăiesc în judeţ. „Toate cimitirele au paznici, ei mai îngrijesc mormintele. Fac lucrul acesta mai mult dintr-o datorie morală pentru că plata este simbolică. Noi în fiecare an mergem măcar o dată să vedem mormintele, pentru că sunt familii care nu mai au descendenţi şi care poate de 100 de ani nu mai fost vizitate de rude“, a mai adăugat reprezentantul comunităţii. 

Ziua de odihnă este sâmbăta

Cu toate că majoritatea tradiţiilor nu mai sunt păstrate cu stricteţe, în mai multe familii evreieşti din judeţul Alba sunt continuate anumite obiceiuri. Ziua de odihnă este sâ