Fotbalist cu gleznă fină, cu o lovire a balonului de o naturaleţe rară, Gabriel Viglianti este un nume „greu” al echipei

Profil:

Născut: 12 iunie 1979, Argentina

Carieră: fotbalist, legitimat în prezent la FC Oţelul Galaţi

Familie: Căsătorit, un copil

Cariera talentatului argentinian a fost însă marcată de accidetări care păreau că îl vor îndepărta pentru totdeauna de gazon.

Prima problemă a avut-o la 19 ani, cu ligamentele genunchiului. A urmat o ruptură de menisc, la genunghiul stâng, iar acum, la 30 de ani, a trebuit să suporte o a doua intervenţie chirurgicală la acelaşi picior.

S-a întors în „iarbă”

Operaţia a fost fost un succes şi după cinci luni de recuperare în România sub îndrumarea medicului de la club, Mihai Troacă, săptămână trecută a revenit într-un meci oficial al primei echipe de la Oţelul.

În repriza secundă a meciului de cupă cu Unirea Alba Iulia, când antrenorul l-a chemat de la încălzire, publicul a luat foc, Fotbalistul recunoaşte că nu şi-a putut opri lacrimile în faţa celor care îl iubesc şi l-au aşteptat cu sufletul la gură.

"A fost poate cea mai grea clipă din aceste şase luni. Ovaţiile oamenilor din tribună m-au emoţionat încât mi-au dat lacrimile. Am închis ochii, am spus o rugăciune şi am încercat să mă concentrez, ştiam că pe teren nu am voie să-i dezamăgesc. Căldura suporterilor de la final a fost cea mai mare recompensă pentru această jumătate de an de muncă", povesteşte fotbalistul.

Familia i-a fost alături

Susţinut din tribune în meciul revenirii de către familie şi de verii veniţi special de la mii de kilometri, tocmai din Argentina, Viglianti zâmbeşte din nou.

"Nu mi-a fost teamă deloc în aceste şase luni, ştiam că va fi bine. M-am lăsat în mâna lui Dumnezeu, credinţa mi-a dat forţă şi speranţă. Zâmbetul fetiţe