În conformitate cu planul pregătirii de luptă elaborat de Comandamentul Forţelor Armate Unite pentru anul 1989, trei grupe operative sovietice (una de armată şi două de divizie) au luat parte la manevrele militare comune "BALKAN-89", desfăşurate pe teritoriul Bulgariei în perioada 4-9 iunie 1989.
Pentru ca grupele respective să ajungă în zona aplicaţiei, Marele Stat Major al Forţelor Armate ale URSS a trimis din timp la Bucureşti un document prin care s-a solicitat să se aprobe tranzitarea teritoriului României de către militarii sovietici care urmau să participe la manevrele din Bulgaria. Aceştia au fost grupaţi într-o singură coloană - alcătuită din 83 de autovehicule şi 240 de persoane - şi au traversat partea de sud-est a României în nopţile de 2 spre 3 iunie (la ducere), respectiv 10 spre 11 iunie 1989 (la întoarcere), pe itinerarul Reni - Galaţi - Brăila - Ţăndărei - Hârşova - Medgidia - Negru Vodă (şi retur).
La 23 mai 1989, generalul-colonel Vasile Milea l-a informat pe Nicolae Ceauşescu despre solicitarea Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale URSS. Preşedintele României a analizat situaţia şi a aprobat tranzitarea ţării de trupele sovietice participante la aplicaţia militară comună a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia.
În raportul trimis lui Nicolae Ceauşescu la 23 mai 1989, ministrul Apărării Naţionale a mai precizat: "Vă raportăm că, potrivit aprobării Dumneavoastră, astfel de tranzitări ale teritoriului ţării noastre au avut loc şi în anii anteriori".
Această frază contrazice mărturia din anul 1999 a generalului Constantin Olteanu, care a afirmat: "Începând tot din anul 1968, România nu a mai permis nici tranzitarea teritoriului său de trupe aparţinând altor state, având sau nu armament asupra lor, ori survolarea teritoriului său de aeronave militare străine. Evident, această poziţie a fost cr
