Vlad HOGEA Unul dintre cele mai serioase studii asupra economiei mondiale in contextul crizei este realizat de David C. Korten, in "Proiectul Noii Economii", carte aparuta in traducere romaneasca la Editura Antet. Autorul vorbeste despre bogatia fantoma, "care apare si dispare ca prin farmec. Termenul se refera, in general, la bani creati prin inregistrari contabile sau umflarea baloanelor de sapun reprezentate de active, fara nici o legatura cu crearea vreunui lucru de valoare sau de utilitate reala". Aceasta este contrapusa bogatiei reale, care "are valoare intrinseca. Viata, nu banii, reprezinta masura valorii bogatiei reale". Mecanismul care a generat criza globala fusese teoretizat si... laudat, cu cativa ani mai devreme, de catre profesorul John Edmunds, intr-un articol gazduit de revista "Foreign Policy": "Emiterea de garantii - obligatiuni si actiuni - a devenit cel mai puternic motor al crearii bogatiei in economia mondiala actuala. Garantiile financiare au crescut pana in punctul in care au ajuns sa valoreze actualmente mai mult decat productia anuala de bunuri si servicii si in curand vor valora mai mult decat productia pe 2 ani. (...) Prin urmare, o politica economica ce vizeaza realizarea cresterii prin crearea de bogatie nu incearca sa mareasca productia de bunuri si servicii decat ca obiectiv secundar". Korten nu crede ca aplicarea in practica a unei asemenea logici strambe a reprezentat o eroare, ci un act premeditat: "Wall Street (...) este extrem de bun la ceea ce este destinat si condus sa faca, si anume sa-i faca pe cativa oameni fabulos de bogati, fara efortul si plictiseala de a produce ceva de o valoare reala. (...) Cand baloanele de sapun sunt in crestere, castigul care revine edificiului Wall Street reprezinta o pierdere neta pentru restul societatii. (...) Ideea ca o crestere economica ar rezolva aceasta problema nu are substanta, deo