Cei 700 de uriaşi răspândiţi pe toată întinderea insulei sunt sculptaţi din piatra vulcanului Rano Raraku şi se împart în două categorii: Moai şi Ahu. În urma unei erupţii vulcanice a apărut o insulă în formă de triunghi. Este situată în Oceanul Pacific, la 4.200 kilometri depărtare de statul sud-american Chile şi se numeşte Insula Paştelui. Denumirea ei provine de la primii exploratori europeni, care au ajuns aici, în anul 1722, chiar în Duminica Paştelui. Statuile imense au împânzit insula, numită de localnici Rapa Nui.

Cercetările atestă faptul că băştinaşii îşi au originile polineziene, strămoşii lor venind în jurul anilor 380-400 d. Hr., din Insulele Marchize sau Insulele Societăţii. Cele mai cunoscute rămăşiţe ale culturii polineziene sunt giganţii „moai“ şi masivele platforme de piatră numite „ahu“.

Statuile „moai“ sunt împărţite în coloşii cu „ochii care privesc cerul“ şi cei, care sunt sculptaţi într-un stil diferit şi au spatele întors spre mare, dominând „ahu-urile“. Aceştia din urmă au ochii deschişi. Legenda aminteşte şi de zeul la care se închinau băştinaşii, Make Make.

Înălţimea faimoaselor statui variază  de la trei la 12 metri înălţime. Uriaşii de piatră au în medie 14 tone, dar surprinzător, unul dintre „moai“ cântăreşte 270 de tone. Intrigant este faptul că multe dintre ele sunt transportate până la malul Oceanului Pacific; la fel este existenţa unor cercuri roşii pe frunţile uriaşilor. Ei sunt cilindri Puka, formaţiuni pietroase de culoare roşiatică, în forma unor pălării.

Puka sunt consideraţi de unii pieptănătura vechilor băştinaşi sau de alţii, înfăţişarea unor fiinţe extraterestre. Nu se cunoaşte cum au fost ridicate la înălţimi de peste 14 metri, dar unii cercetători vin cu ipoteza: „cercetările noastre arată că misterioasele pălării erau, pur şi simplu, rostogolite pe o pantă bine bătăt