* cine a avut bani şi a fost bine informat a putut închiria zeci de metri liniari de mal, pentru a-şi acosta propriul ponton * astfel, câţiva proprietari de ambarcaţiuni au reuşit să scape din înghesuiala Bazei Nautice, unde se amarează 220 de bărci, de-a lungul unei porţiuni de doar 200 metri de mal * chiriile plătite pentru propria bucată de Dunăre sunt de câteva sute de lei pe lună * sumele sunt identice, indiferent de mărimea pontoanelor * conducerea Serviciului de Administrare Portuară spune că, de la anul, vrea să schimbe criteriile de tarifare
O nouă modă le-a picat cu tronc oamenilor cu bani ai Brăilei: bărcile puternice şi pontoanele personale, la malul Dunării. Cine s-a mişcat suficient de repede, a reuşit să-şi închirieze câţiva metri liniari de mal, în dreptul cărora şi-a amplasat câte un ponton plutitor. Aşa se face că faleza brăileană este împânzită acum de pasarele, unele dintre acestea fiind blocate de portiţe pe care scrie că accesul persoanelor neautorizate este strict interzis. Încet dar sigur, băieţii deştepţi îşi adjudecă dreptul de a se bucura de propria bucăţică de Dunăre sau de propriul restaurant plutitor pentru care plătesc o chirie modică. Asta în condiţiile în care sute de barcagii se înghesuie pe pontoanele Bazei Nautice, plătind chirii substanţiale pentru a avea unde să-şi ţină ambarcaţiunile pe apă.
Pontoanele private schimbă aspectul falezei brăilene N-au vrut să se înghesuie în Baza Nautică
Formal şi legal, contractul încheiat între proprietarii pontoanelor şi Serviciul Public de Administrare Portuară şi Transport Naval (SPAPTN) Brăila prevede "punerea la dispoziţie temporară" a unei porţiuni din malul fluviului, în dreptul căreia se permite acostarea unui ponton ce poate servi, la rândul său, ca sprijin pentru amararea a una sau două ambarcaţiuni. "Temporar" pentru că beneficiarul este obligat să elibereze zona
