"Privesc defectele românului cu îngăduinţă şi calităţile cu mândrie" Scriitorul, istoricul şi publicistul Alex Mihai Stoenescu împlineşte astăzi 56 de ani. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".
"Mă simt extrem de confortabil în pielea unui român, poate pentru că, în calitate de scriitor sau de istoric, îl cunosc bine, îi privesc defectele cu îngăduinţă şi calităţile cu mândrie. În viaţa mea a existat un episod dureros, care mă urmăreşte şi astăzi. Este legat de tatăl meu. De el îmi este cel mai dor în ziua mea de sărbătorire. În 1970, tatăl meu a fost reţinut la Securitate în legătură cu despăgubirea pe care urma s-o primească de la statul german pentru anii de detenţie în Germania. Cu ocazia aceea, mi-a povestit că în septembrie 1943, când se deschidea anul universitar la Charlottenburg, unde tata era student, a venit Göring. Întrebat de tata cum îi vede pe români, Göring a răspuns sec: «Nişte indolenţi!». Este lucrul care mă deranjează cel mai mult la poporul meu...
Sunt fericit că am putut să dau românilor câteva romane importante, ca scriitor, şi câteva lucrări fundamentale de istorie. Nu aştept vreo recompensă. Atacurile la care sunt supus mă conving de fiecare dată că am atins adevărurile critice. Nu am destul timp să pot scrie cât mi-aş dori. Oricum, şansa oferită de Academia Română de a scrie tratatul de istoriografie generală mă reconfortează şi îmi comprimă timpul.
La începuturi (anii 1979-1980), deşi nu puteam publica, îmi doream să ajung scriitor sau istoric. Am ajuns amândouă. Deocamdată, doar în literatură am atins vârful, prin Premiul Academiei din 1994-1995.
În mod surprinzător şi neverosimil, pentru prietenii mei, cartea la care ţin cel mai mult este romanul meu «Noaptea incendiului». Din operele universale, rămân fidel lui Llosa şi Marques. Din istoriografie, cred că opera lui Ernest Renan
