În anul 1999, regizoarea Chris Simion a înfiinţat, împreună cu scriitorul Pascal Bruckner, compania de teatru D’ AYA. La zece ani după... Ce înseamnă octombrie 2009 pentru Chris Simion?
C.S .: Deschidem stagiunea 2009-2010: 10 ani de D’ AYA.
Încep repetiţiile la „Oscar şi Tanti Roz“, un spectacol care o va avea în distribuţie pe Oana Pelea şi care va fi realizat la Teatrul „L.S. Bulandra“. Şi cred că reuşesc să predau editurii romanul la care lucrez de şapte ani, „Cerul nu mai e la locul lui.“
Spectacolele regizate de tine sunt producţii independente, dar au un succes incredibil la public.
Teatru independent nu înseamnă teatru oricum. Jucăm cu sala plină, spectatorii sunt compatibili cu ceea ce propunem. Nu creăm spectacole inutile pentru că nu ne permitem. Dăruirea şi implicarea se simt la public. Atunci când un spectacol e bun, adică viu, publicul trece peste inconvenientul spaţiului.
Cum îţi alegi textele?
Nu fac texte la comandă, pe care să nu le simt. Cred că dacă aş face asta, textul s-ar răzbuna şi ar ieşi un spectacol ratat.
