Dorel Visan - recitand poezii proprii si de Adrian Paunescu si citind "un fel de testament" lasat de Marin Sorescu. Alina Manole - cantand despre ingeri, greieri, pitici si despre o luna patrata. Tapinarii - filosofand despre zei, fericire si politica. Doru Stanculescu si Sorin Minghiat - amintindu-ne cum suna muzicuta si flaut. Mircea Baniciu si Vladi Cnejevici - proclamandu-se "Beatlesi fani". Emeric Imre - spunand ca Baniciu este "omul datorita caruia m-am apucat de muzica folk". Pavel Stratan - facand confesiuni haioase: "Eu sanatate multa am/ Si asta datorita ii/ Ca n-am baut si n-am fumat/ Pana in clasa-ntai". Vasile Seicaru - cu pletele descoperite si cu un tricou imprimat cu chipul lui John Lennon. A.G. Weinberger - interpretand Yesterday (Beatles) si Redemption Song (Bob Marley). Pe 30 septembrie, la Sala Palatului, acestia si inca vreo cativa au adus un omagiu de patru ore si jumatate in cadrul primei editii a evenimentului Folk Maraton si au aratat ca "se insanatoseste incet-incet tara asta".

"Vreau sa incep aceasta intalnire cu un fel de testament, lasat noua de Marin Sorescu", a fost introducerea facuta de gazda serii, actorul Dorel Visan, in fata unei Sali a Palatului pline.

"Ramane tot mai putin dupa noi. N-avem timp s-aprofundam. N-avem timp sa facem umbra pamantului. N-avem timp sa ne creasca aripi. N-avem timp sa le falfaim. N-avem timp sa ne bagam capul sub aripa, din cand in cand, sa ne fie mai cald. Pentru ca n-avem timp s-avem aripi. Pentru ca n-avem timp sa ne gandim ca ne-ar trebui putin aer. Asa, cam cat incape intr-un tub de sticla. Putin aer, care sa te tina cand vrei sa zbori. Tot ce ramane dupa un avant spre cer, dupa nori, este un ghemotoc de pene. Cat ramane dupa vrabia mancata de pisica sub masa. Putin... Destul de putin. Dar daca ma gandesc bine, n-avem ce face nici cu astea. Da! Sigur, sunt nori, ar trebui sa