În sfârşit, în decursul acestei săptămâni, Ministerul Educaţiei a catadicsit, după o lungă, nepolitică şi obositoare amânare, să "lanseze la apă" noua metodologie pentru examenul de Bacalaureat 2009 - 2010. Eu zic că merită aplauzele noastre. Şi asta pentru că, deşi metoda calului troian dictează în actuala atmosferă a politichiei româneşti, ministerul, totuşi, a reuşit să-şi demonstreze că datoria de serviciu nu este doar o meteahnă utopică creată special pentru a-ţi aduce nefericire, ci chiar o realitate posibilă.
Răsfoind metodologia, n-am putut să nu remarc, cu o oarecare urmă de dezorientare şi de iritare, faptul că organizarea didactică a acesteia are la bază o discrepanţă "covârşitoare" între teoria pe care o conţine şi practica pe care o promovează în programa şcolară. De exemplu, subiectele din care elevii de clasa a XII-a pot alege la ultima probă scrisă sunt rupte de orice realitate. Poftiţi o mostră extrasă chiar din metodologie: "pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe: fizică, chimie, biologie sau informatică (pentru profilul real din filiera teoretică, pentru profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului din filiera tehnologică şi pentru profilul militar din filiera vocaţională) sau geografie, filosofie, logică şi argumentare, economie, psihologie şi, după caz, sociologie (pentru profilul umanist din filiera teoretică, pentru profilul servicii din filiera tehnologică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocatională, cu excepţia celui militar)".
Voi ce înţelegeţi din asta? Pentru că mie mi se pare doar o straşnică aberaţie. Ca elev în clasa a XII-a, la un profil de limbi străine mi s-ar fi părut normal să pot alege o limbă străină diferită de cea pe care o voi da la atestat sau măcar literatură universală. În principiu, ceva care să se potrivească profilului, număr
