Dorind să trăiască fără să depindă de programul strict de la serviciu, a renunţat să mai lucreze ca electrician ca să îşi facă propria afacere. Pregăteşte pânza pentru pictură, prepară culorile, face rame pentru tablouri şi comercializează lucrările la târgurile din ţară.

Pe Sorin Iancu l-am întâlnit în centrul municipiului Drăgăşani. Era aşezat lângă zeci de tablouri în care erau expuse în peisaje anotimpurile de toamnă şi iarnă. Lucrările erau aşezate în stradă , iar el încerca să îi facă pe trecători să cumpere tablouri. Sorin Iancu ne-a povestit că după ce a terminat liceul a lucrat ca electrician în Târgovişte, timp de 7 ani până în Revoluţie. „După Revoluţie am renunţat la meseria de electrician. Împreună cu soţia care picta am hotărât să ne facem propria noastră afacere. Să lucrăm doar pentru noi şi să fim liberi”, povesteşte Sorin Iancu. Din acel moment Sorin a decis ca soţia Violeta să se apuce serios de pictură, el să facă ramele, să îi pregătească culorile şi tot el să se ocupe serios de comercializarea lucrărilor. De atunci, soţii Iancu s-au apucat să facă tablouri în cantităţi industriale. „Eu mă ocup cu pregătirea culorilor. Ca să nu investim foarte mult într-o lucrare pentru că banii nu ies tot timpul, luăm culorile pigmenţi şi le pregătim cu ulei. La fel şi pânza ca să stea întinsă o tratăm cu aracet. De realizarea picturii se ocupă soţia”, ne dezvăluie Sorin câte ceva din munca lui. Sorin Iancu se plânge că de multe ori se întâmplă să nu obţină pe un tablou nici jumătate din banii investiţi. „Câteodată nu rămânem cu mai nimic. Ne ies jumătatea din banii investiţi pentru că ne omoară taxele. Avem şi zile bune în care vindem lucrări cu preţ dublu faţă de investiţie”, mărturiseşte bărbatul.

Lucrează două, trei rame pe zi

Ramele la toate tablourile sunt confecţionate de Sorin Iancu din lemn de brad. „După ce măsor lemnul şi îl tai în fun