- Istoric - nr. 391 / 3 Octombrie, 2009 Prea putina lume cunoaste adevarul despre cealalta fateta a poetului. Marele poet Petõfi a fost intre cei care s-au legat cu toata fiinta de implinirea cu orice pret a crezului unguresc al intemeierii, pe ruinele celorlalte nationalitati, a unei patrii ungare puternice si viguroase. Traise cu inflacarare si inceputul inlaturarii simbolului stapanirii, vulturul bicefal. Ura puterea imperiala habsburgica si voia cat mai repede indepartate insemnele ei de pe cladirile institutiilor, de pe portile oraselor si satelor, de pe cetati si vami. De peste tot! Culorile rosu-alb-verde devin idoli unici, inlocuind pajura imparateasca. Simboluri incarcate de taine, cu semnificatii a caror decodificare oferea sensul unor tendinte precis conturate. Iar vulturul bicefal era un simbol al puterii imperiale habsburgice si, evident, al germanismului austriac. Un simbol care, conform programelor hungariste, in plina derulare, frana implinirea acestora. O "vanatoare" inceputa inca din 25 martie 1843, cand Lugojul a facut primul pas, inlocuind pajura imparateasca cu tricolorul unguresc. Era vremea cand se "cocea" si proiectul-fantoma al unui gigant imperiu unguresc. Un vechi orgoliu… La Sighet, pajura a fost data jos in 2 aprilie 1848. Vicecomitele Gabriel Mihali, raporta primului ministru Lajos Bathiány ca inlaturarea s-a facut la cererea locuitorilor. O actiune care a fost extinsa apoi in intregul comitat. La Sumuleu-Ciuc, miscarea impotriva vulturului bicefal a cunoscut o mare amploare, incat, "intr-o stare sufleteasca exaltata", cum o aprecia in raportul sau catre Guberniu, tinerii studiosi de aici, au doborat stema de pe poarta de intrare in sat. La Arad, stema cu emblema vulturului a ramas doar in Cetate. Prima interesul national unguresc, chiar daca el il incalca grav pe cel al sasilor sau romanilor. Revolutionarii unguri vizau o "Ungarie Mare