Între orele 8:20-8:50 la Cabinetul 2 au fost primiţi generalul Marin Neagoe, şeful Direcţiei a V-a, Vasile Nicolcioiu şi Constantin Radu.
A urmat prima şi cea mai lungă dintre cele patru şedinţe ale zilei - în sala CPEx, prezidată de Nicolae Ceauşescu, pe tema planului pe luna septembrie (orele 9:00-10:45).
În prima parte a zilei, după şedinţă, la Cabinetul 2 au fost chemaţi Ion Ursu (11:25-11:42) şi Constantin Olteanu (orele 11:45-12:55).
După masa de prânz au trecut, pentru câteva minute, fiecare, Silviu Curticeanu şi Vasile Nicolcioiu.
Apoi au urmat cele trei şedinţe ale după-amiezii. Toate pe tema agriculturii, prezidate de Nicolae Ceauşescu. Prima dintre ele (orele 16:15-16:50) cu o temă generatoare de supoziţii: fabrici de ulei, zahăr şi dulciuri. Voia Ceauşescu să construiască noi fabrici? Era nemulţumit de producţia celor existente? Căci uleiul şi zahărul erau în continuare "produse raţionalizate" în consumul populaţiei. Cât despre dulciuri... în comerţ se găseau, "la liber", două-trei sortimente de bomboane-vrac ("bomboane de lapte" şi "bomboane de mentă"), napolitane şi biscuiţi. Să vezi pe raftul alimetarei ciocolata cu rom - era o "senzaţie tare" a comerţului socialist!
În şedinţa a doua a după-amiezii au fost reuniţi directorii de centrale din ministerele Industriei Alimentare şi Agriculturii (orele 17:10-18:30).
După o pauză de doar cinci minute, a început ultima şedinţă (orele 18:35-18:55). Tema ei depăşeşte imaginaţia oricui şi-ar propune să enumere gama preocupărilor şi intereselor unui şef de stat: problema ambalajelor în industria alimentară! Necunoscând criza de alimente din România, l-ai putea crede pe Ceauşescu nemulţumit de designul şi reclama produselor alimentare. Campania de presă care a urmat arată cu totul altceva: nemulţumiri şi critici pentru "risipa" de lem
