- Comentariu - nr. 391 / 3 Octombrie, 2009 Asadar, presedintele Basescu a "orchestrat" demiterea lui Nica _ ca sa-l citam pe Adrian Nastase _, si, pe cale de consecinta, a determinat retragerea PSD de la guvernare. Adica, dintr-o Coalitie care, oricum, nu a functionat deloc. Din pacate… Scenariul la care a recurs Basescu nu este unul nou. Dar sa facem un recurs la memorie (si la istoria recenta). In decembrie 2004, intre cele doua tururi de scrutin prezidential, practic, majoritatea parlamentara si guvernamentala era alcatuita, pe atunci, din PSD + PUR si UDMR. Spre surprinderea multora, Traian Basescu castiga "prezidentialele" _ despre care acelasi Adrian Nastase spunea ca "a fost rezultatul fraudat al alegerilor, ce a creat o paranteza de istorie de cinci ani de haos. Dar ce a facut, ulterior, Traian Basescu? A gasit un "tertip" (in modul de a interpreta atunci Constitutia), trece peste realitatea "din teren" (atestata de alegeri) si-l proclama pe reprezentantul ADA, Calin Popescu Tariceanu, candidat la functia de prim-ministru. Ce a urmat se stie. UDMR si PUR sunt convinse de catre Traian Basescu sa formeze un guvern alaturi de Alianta PNL-PD (un fel de Coalitie PD-L_PSD). Dar, intre timp, PUR nu doar ca isi schimba numele in PC, dar devine si "solutia imorala". Cu o asemenea eticheta "in spate", la un an, dupa aderarea Romaniei la UE, PC paraseste guvernarea, devenind un adversar si critic dur al guvernului. In mod normal, ramas minoritar in Parlament, Guvernul ar fi trebuit sa cada. Dar nu cade. De teama alegerilor anticipate, PSD, PRM si PC se feresc sa-l rastoarne prin motiunea de cenzura. Intre timp si presedintele Basescu devine un adversar al primului-ministru Tariceanu (pe care chiar el, Basescu, il nominalizase in functie!) si a zonei liberalo-udemeriste a Guvernului. Urmarea. De la 1 aprilie 2007, Romania a fost condusa de un executiv care nu detinea d