Niciodata toamna nu fu mai frumoasa...
* Unde v-ar placea sa va dati intalnire cu toamna?
* Exista un loc cu o amintire de toamna, pe care nu il puteti uita?
TRAIAN COSOVEI
O suvita de iedera
Sunt unele momente cand ma gandesc la altceva si uit insemnatatea vreunui cuvant. Pur si simplu ii uit semnificatia. Simt cum o pata de uitare coboara peste oameni, lucruri, momente... ca si cum as avea in fata un dictionar fara explicatii.
Azi am iesit intr-un parc unde vecinii mei isi plimba cainii sau copiii. In parcarea de alaturi, grupuri zgomotoase de tineri se urca in masini si dispar spre marginea orasului. Pe o alta latura a parcului se afla o terasa de vara. Cum toamna e frumoasa, terasa e plina si acum... Se mananca pizza, saorme, cartofi prajiti, prajituri, se bea cola sau bere si se... tace. Familii tinere, cu cate doi sau chiar trei copii, vin acolo sa manance. In tacere. In timp ce mananca, privesc parcul: cainii maidanezi, cainii cu stapani, batranii stand pe bancutele vopsite in galben si profitand de ultimele raze de soare ale acestui anotimp incert, copiii care joaca ping-pong la o masa instalata de curand, pesemne de autoritatile locale ale sectorului...
E toamna, dar Stefania vrea sa culeaga iarba verde, proaspata, pentru pisica. E convinsa ea ca aici, in parcul asta, mai gaseste fire verzi de iarba... si gaseste. Ne asezam pe o banca si ne uitam la o batrana mica si neputincioasa, agatata de iedera ce coboara de pe terasa unui bloc. Ne dumirim destul de tarziu ce vrea sa faca. Se lupta sa smulga un fir uscat al iederii, iar noi ne imaginam cum ar fi sa traga dupa ea, odata cu firul acela, toata fatada blocului, cu balcoane si cu ferestre cu tot, cu ziduri cu tot, astfel incat sa-i vedem pe cei dinauntru facand baie sau uitandu-se la televizor, sau stand la calculator, sau iubindu-se... in tacere.
