Alegătorii greci sunt chemaţi la urne astăzi, în cadrul unui scrutin anticipat, decis de actualul premier conservator, Costas Caramanlis, în urma presiunilor Partidului Socialist, PASOK, aflat în opoziţie. La începutul lui septembrie, acesta a anunţat că va bloca alegerea preşedintelui, în februarie 2010, dacă nu vor fi organizate mai întâi alegeri generale. PASOK şi liderul acestuia, Giorgios Papandreu, se anunţă favoriţii scrutinului de azi.
Corupţia, eterna provocare
Pentru a-şi asigura o majoritate de 152-157 de locuri din cele 300 cât numără Parlamentul grec, PASOK are nevoie de cel puţin 40% din sufragii.
În ultimele sondaje de la sfârşitul lui septembrie, socialiştii erau creditaţi cu peste 40% din voturi, cu 5-7 procente mai mult decât partidul Noua Democraţie (ND) al premierului Caramanlis.
Guvernul conservator a scăzut în sondaje în primul rând din cauza marilor dosare de corupţie, a căror judecare nu dă semne a se finaliza.
Specularea abuzivă a fondurilor de pensii şi construcţiile ilegale, dar şi gestionarea ineficientă a incendiilor care au ameninţat în vara aceasta oraşul Atena şi împrejurimile acestuia au dus la demisia a patru miniştri şi a şase funcţionari conservatori. Cu toate acestea, niciunul dintre cei implicaţi în scandaluri nu a fost condamnat de justiţie.
Papandreu a transformat lupta împotriva corupţiei într-una din temele de bază ale campaniei sale, promiţând „administrarea transparentă” a finanţelor publice.
În peisajul politic dominat de Noua Democraţie şi PASOK, partidele mici (precum cel de extremă dreapta Laos, creditat cu apropape 8%) ar putea avea un cuvânt important de spus pentru reuşita sau eşecul socialiştilor.
O mare necunoscută o reprezintă şi votul tinerilor greci, în special al celor care se autodefinesc „revoluţi
