Iata ca PD-L isi traieste visul: este singur, singurel la guvernare. Ar fi momentul, nu-i asa, ca democrat-liberalii sa ne arate ce stiu si ce vor ei sa faca odata scapati de asupritorul PSD.

Si au inceput sa ne arate. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe decretul de numire a sa ca Interimar la Interne, ca Vasile Blaga s-a apucat temeinic de treaba. A batut orice record la viteza de taiere a capetelor, si in teritoriu, si la centru.

Nimeni nu spune ca Internele nu trebuiau curatate de caracatita pe care Marian Vanghelie o instalase acolo, insa viteza cu care au fost schimbati din functie prefectii PSD ne spune totul despre mentalitatea PD-L. A facut exact ceea ce a facut si ar fi facut din nou si PSD, si PNL. O miscare necesara pentru controlul procesului electoral, pentru satisfacerea si motivarea teritoriului inainte de alegeri, pentru demoralizarea dusmanului, dar fundamental nedemocratica in esenta ei.

Poate ca macar de ochii lumii, Vasile Blaga putea sa faca mai intai o evaluare a activitatii prefectilor. Altel, nu prea vad ce diferenta e intre decizia lui si blamatul ordin al Ecaterinei Andronescu privind demiterea in masa a directorilor de scoli. Pleaca ai vostri, vin ai nostri.

Dar, nu-i asa, PD-L nu ne promitea doar depolitizare si profesionalism, ne promitea si reforma, pe care, desigur, nu a putut sa o faca numai si numai din cauza PSD. Partial este adevarat, pentru ca e greu de gasit antireformism mai feroce decat al social democratilor. Ma tem insa ca nici apetitul PD-L nu este departe.

Reforma, a carei intarziere in toate domeniile emite nota de plata dupa nota de plata, nu pica din cer, ci trebuie trecuta de la vorbe, la proiect concret si apoi la fapte. Ei bine, eu inca nu am vazut in PD-L decat doi oameni dispusi sa-si asume asa ceva.

Am vazut insa si ce li s-a intamplat