E o atmosferă de carnaval şi de morgă. Preşedintele şi-a întors faţa către oamenii muncii. Presa e bulevardieră, proastă şi rea, şi n-a înţeles nimic din apetenţa pentru documentele solide care indică gravele probleme ale societăţii.
Băsescu are o grijă îmbucurătoare pentru rapoartele care arată explicit buba. În programul recent, o viziune cam marinărească pentru îmbunătăţirea mediului înconjurător: sex comercial şi droguri uşoare. Apoi, înapoi către discursul îngust-naţionalist, numai bun la gâdilat patriotismul local: cetăţeni, aveţi obligaţia de a vă iubi cu ţara, cu patria noastră care are toate formele de relief. Ţară de gospodari primitori, în care de vină nu pot fi decât ăilalţi. Ţara în care Pleşiţă, ticălosul incurabil, torţionarul absolut, a fost ţinut în puf de la buget până la moarte.
Mai departe: o asemenea clică politică nu putea secreta decât o asemenea criză politică. Traian Băsescu e un jucător perfid, dur şi amuzant. I-a făcut, repede, pe toţi de hă-hă-hă. Să mai vină un rând de populism. Sunt parlamentarii - mulţi, graşi, inutili şi somnoroşi? Preşedintele nu mai poate tolera o asemenea stare de fapt. Trebuie să luăm urgent măsuri. Chiar din sfânta zi a alegerilor. Şi, până la urmă, se poate administra temeinic România şi fără PSD, creatorul istoric al sistemului ticăloşit.
Parcă e o înmormântare de cartier care se termină cu o beţie epocală, iar „giocatoare” din capul mesei mai bagă una veselă, să mai râdem, că şi aşa e nasol. Epilog: Băsescu se prinde în horă cu tineretul şi îi învaţă pe elevi că e inutil să înveţe când există Gugăl.
Guvernul Boc II, caricatura amplă a guvernului Boc I, şi-a luat angajamentul că va asigura un climat de linişte în perspectiva alegerilor prezidenţiale. Căci despre asta e vorba. Pe bani. În rest, toate cum le ştiţi: cetăţeanul turmentat nu se mai poate trezi. Deci,
