Zdruncinătura de la Guvern a prins din nou Constituţia cu pantalonii în vine. Pesediştii uneltesc să reclame la Curtea Constituţională maniera în care Vasile Blaga a ajuns interimar la Interne după revocarea lui Dan Nica, cu scopul de a lovi de nulitate toate actele şi deciziile sale. „Au făcut undeva o greşeală“, declara sibilinic Liviu Dragnea, fără să ofere mai multe detalii. Cum deciziile ministrului de Interne sunt cruciale în perioada care urmează, am examinat textele relevante din legea fundamentală şi am ajuns la o concluzie tristă: zdruncinătura de la Guvern a prins din nou Constituţia cu pantalonii în vine.
Textele relevante sunt împrăştiate în prevederile care vizează trei instituţii: preşedintele, guvernul şi prim-ministrul. Mai întâi, preşedintele „numeşte unii membri ai Guvernului în caz de remaniere sau de vacanţă a postului“.
Ceva mai la vale, în capitolul privind Guvernul, se arată condiţiile în care încetează calitatea de membru al Guvernului şi care vizează deopotrivă miniştrii şi premierul: demisia, revocarea, pierderea drepturilor electorale, incompatibilitatea, decesul şi alte cazuri prevăzute de lege.
Ajungem în sfârşit şi la capitolul referitor la premier. Un articol distinct spune următoarele: „Preşedintele României nu îl poate revoca pe prim-ministrul“. Acesta a fost introdus în 2003, spre a se evita crize politice precum cea din 1999, când Emil Constantinescu nu mai ştia cum să scape de Radu Vasile. Urmează un altul în care se precizează că, dacă în cazul premierului survine una dintre condiţiile în care încetează calitatea de membru al Guvernului, cu excepţia revocării, atunci preşedintele desemnează un alt membru al Guvernului ca premier interimar.
Excepţia introdusă era logică, din moment ce premierul, spre deosebire de miniştri, este singurul membru al Guvernului exceptat de la rev