Regizorul Andrei Belgrader a revenit pe scena teatrului românesc, după o absenţă de 30 de ani, cu un Horaţiu Mălăele desăvârşit în rolul Tartuffe.
După avanpremierele de joi şi vineri, sâmbătă seară a avut loc la Sala Amfiteatru a Naţionalului din Bucureşti premiera piesei "Tartuffe" de Molière. Într-o montare simplă, cu un decor minimalist ingenios introdus în scenă (scenografia este semnată de Irina Solomon), Andrei Belgrader a mizat pe jocul actorilor, extraordinar pus în valoare de puterea textului, în adaptarea lui Romulus Vulpescu.
Muzica lui Nicu Alifantis, un surprinzător melanj de stiluri, completează în mod fericit punerea în scenă, punctând ironic discursul actoricesc. Nu lipseşte din tablou cântăreţul la lăută Radu Captari, artist din Republica Moldova, care a colaborat cu Nicu Alifantis şi la montarea piesei "Ecaterina cea Mare" la TNB, în regia lui Cornel Todea, cu Maia Morgenstern şi Ştefan Iordache.
DE LA PUSTNIC LA MACHO
Astfel, povestea lui Tartuffe, făţarnicul adoptat şi adorat de naivul burghez Orgon (în interpretarea lui Alexandru Georgescu), care îl numeşte cu drag "frate" şi îl aduce sub acoperişul casei sale, încântă prin naturaleţea cu care actorii lasă să iasă la iveală multitudinea de sentimente, de emoţii.
Mălăele reuşeşte de la momentul intrării sale în scenă, în ipostaza umilă de pustnic, să treacă de la cele sfinte la apucăturile lumeşti într-un crescendo perfect dozat. Tartuffe amestecă declaraţii fierbinţi de amor cu vorbe pioase şi pică în păcatul preacurviei, pozând în macho cu bustul dezvelit şi rămas doar cu izmenele pe el.
Orbirea lui Orgon în faţa asaltului pe care Tartuffe îl duce pentru a-i cuceri nevasta - o Elmira jucată cu dăruire şi inspiraţie de actriţa Ana Ciontea - este redată de Alexandru Georgescu prin crearea unei adevărate st