Tendinţa începută în ianuarie la câteva bănci s-a generalizat pe aproape întreaga piaţă: dobânzile la creditele pe card au coborât sub cele practicate la împrumuturile clasice de consum. Timpurile când creditul de nevoi personale era vedeta băncilor din România, iar cardul de credit, doar o alternativă extrem de costisitoare au trecut. Pe modelul majorităţii ţărilor din zona euro şi, mai ale al Statelor Unite ale Americii, cardul ar putea înlocui, cel puţin în parte, îm
Tendinţa începută în ianuarie la câteva bănci s-a generalizat pe aproape întreaga piaţă: dobânzile la creditele pe card au coborât sub cele practicate la împrumuturile clasice de consum.
Timpurile când creditul de nevoi personale era vedeta băncilor din România, iar cardul de credit, doar o alternativă extrem de costisitoare au trecut. Pe modelul majorităţii ţărilor din zona euro şi, mai ale al Statelor Unite ale Americii, cardul ar putea înlocui, cel puţin în parte, împrumuturile clasice. „În paralel cu creşterea gradului de educare şi a comportamentului financiar, vor migra spre utilizarea cardurilor de credit în acele activităţi şi necesităţi pentru care acestea au fost create: călătorii, bilete de avion, cumpărături la comercianţi sau plăţi în universul online“, crede Anca Bidian, directorul brokerului Kiwi Finance. O astfel de evoluţie ar fi una logică, mai ales că, din acest punct de vedere, România este codaşă în Uniunea Europeană.
Comportament diferit
Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, în ţările din zona euro, aproape 40% din totalul cumpărăturilor sunt făcute cu cardul. În Germania, de exemplu, ponderea sare de 60%, iar în Grecia ajunge la 55%. În SUA, o singură persoană deţine, în medie, nu mai puţin de 12 carduri.
În România, utilizarea cardului la comercianţi nu reuşeşte să sară de 25%, în timp ce ponderea overdrafturilor în totalul cardurilor em
