Criminalistii se folosesc de urmele tilharilor, hotilor, violatorilor si criminalilor pentru a-i aduce in fata legii. Urmele genetice i-au dat in vileag pe cei mai multi dintre infractori. Unul dintre acestia a fost Ciprian Stanescu, care in 2005 a strangulat un barbat de 76 ani cu un cablu electric. Oricit de fin ar opera un infractor, asta nu inseamna ca poate scapa de ochiul vigilent al politistilor de la criminalistica. Orice urma lasata, chiar fara cunostinta raufacatorului, ii ajuta pe politisti sa-i depisteze pe cei certati cu legea. Fie ca este vorba de crime, tilharii, accidente soldate cu victime, rapiri, furturi marunte sau chiar violuri, criminalistii sint cei care au sarcina sa efectueze primele cercetari. Acestia merg pe urma infractorilor si cu ajutorul celor cinci baze de date nationale de identificare AFIS, Imagetrak, C.D.N, IBIS si baza de date ADN. Sistemul AFIS este un sistem informatic integrat, destinat examinarii dactiloscopice a amprentelor papilare in vederea identificarii persoanelor care au comis fapte antisociale. Sistemul de recunoastere faciala IMAGETRAK este un sistem informatic integrat care stocheaza si examineaza fotografii de semnalmente, date antropometrice, semne particulare si date de identificare ale persoanelor cercetate in diferite dosare penale. Sistemul CDN contine persoane disparute, persoane si cadavre cu identitate necunoscuta, iar sistemul IBIS (Integrated Balistic Identification System) permite identificarea armelor si elementelor de munitie utilizate la comiterea de infractiuni. Baza de date ADN contine profilele genetice ale persoanelor suspecte ( despre care exista date si informatii ca ar putea fi autori ai unor genuri de fapte penale) si ale persoanelor condamnate definitiv pentru anumite infractiuni. Criminal dat de gol de urmele papilare Printre criminalii prinsi in Vrancea s-a aflat si Ciprian Stanescu, care in