Numărul celor care au migrat în Europa este egal cu 20% din forţa de muncă activă a judeţului Mai multe sate din judeţul Galaţi au rămas doar cu jumătate dintre locuitori după ce persoanele cu vârste până în 40 de ani au plecat să lucreze peste hotare În ultimii ani, zeci de mii de gălăţeni au părăsit ţara în căutarea unui serviciu în străinătate. Unii au pornit într-o aventură de câteva zile, alţii au rezistat ritmului cerut de patronii din Spania sau Italia câteva luni, iar alţii au prin rădăcini în noua lor ţară.
Descoperim cu acest prilej şi o altă realitate: cu cât un emigrant a rezistat mai mult la job-ul occidental, cu atât a devenit mai dezinteresat de ţara în care s-a născut.
Pentru foarte mulţi, cuvântul „acasă” nu mai este atât de clar legat de România, de Galaţi, ci tinde să fie în conexiune directă cu noua patrie.
La "munca de jos"
Cei mai mulţi dintre cei aproximativ 30.000 de gălăţeni plecaţi la muncă „afară” (estimarea ne aparţine şi este realizată în urma discuţiilor purtate cu primarii din judeţ), lucrează pe posturi pe care de regulă autohtonii le refuză. La „munca de jos”.
În general, bărbaţii muncesc în construcţii sau agricultură, iar femeile sunt menajere sau bucătărese.
În jur de 20% din forţa de muncă activă a judeţului (125.000 de salariaţi, conform datelor furnizate de Direcţia de Statistică), a luat calea străinătăţii, legal sau ilegal.
„ Având în vedere situaţia actuală, determinată de criza economică cu care se confruntă piaţa muncii - respectiv disponibilizări şi oferta redusă de job-uri - persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă se orientează către soluţia oferită de patronii din străinătate ”, declară Nicoleta Harţegan, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi.
Salarii de
