Anunţul, aşteptat de altfel, făcut de Traian Băsescu privind candidatura sa la preşedinţie marchează neoficial începutul competiţiei electorale. Nici un pronostic nu este sută la sută sigur, astfel că, cel puţin acum, înaintea campaniei care va începe pe 22 octombrie, este greu de spus cine va ajunge în finală - pentru că şi întrecerea e de bănuit că va decurge altfel decât cele de până acum.

Motivul este binecunoscut: nici o campanie electorală nu s-a mai derulat în condiţii de recesiune economică.

Cel mai probabil, toţi candidaţii - indiferent că e Oprescu, Becali, Antonescu, Geoană ori Băsescu - vor avea de dat explicaţii privind soluţiile de ieşire din criză. Chiar dacă funcţia de preşedinte nu este una executivă în România, ci una de mediere între puterile statului, tocmai acest rol poate fi decisiv în determinarea şi aplicarea măsurilor ce trebuie urmate pentru ca efectele scăderii indicatorilor economici să fie atenuate. Aşadar, ca niciodată până acum, candidaţii la Palatul Cotroceni trebuie să vină în faţa alegătorilor cu un program economic, deşi nici unul dintre ei nu reprezintă (oficial vorbind) un partid. Asta nu-i va împiedica să verse cornul abundenţei şi să descrie cu lux de amănunte laptele şi mierea pe care o au de oferit. Rămâne ca electoratul să se convingă de seriozitatea fiecăruia.

Un alt subiect de campanie va fi referendumul pentru restructurarea Parlamentului. Lansarea acestei teme vizează, ca prim rol, stimularea oamenilor să vină la vot, mai ales că procedura a fost simplificată şi votarea se va desfăşura, dacă va fi de acord şi Curtea Constituţională, în aceleaşi secţii unde se va ţine scrutinul prezidenţial. Ideea reducerii Legislativului la o singură cameră şi, implicit, a micşorării numărului aleşilor pe motive birocratice şi economice a avut întotdeauna priză la populaţie. Trebuie spus doar că, în cazul