Edificiul a fost şi casă pentru artă şi istorie.Clădirea Primăriei vechi apare în arhive încă din adoua jumătate a secolului XIV. În 1487 din cauza unui incendiu a fost reconstruită şi şi-a păstrat forma de atunci până astăzi. Cetatea Bistriţei a fost cea mai puternică fortificaţie din nord –estul Transilvaniei şi a fost pe tot parcursul istoriei unul dintre cele şapte  burguri în jurul cărora s-a organizat  existenţa celorlalte comunitaţi săseşti dinTransilvania. Bistriţa este şi astăzi un oraş important, măcar simbolic. Simbolul Bistriţei se află pe stema ţării. Una dintre cele şapte cetăţi de pe stema este vechiul burg bistriţean. Bistriţa apare menţionată în arhive ca oraş având stemă şi sigiliu propriu precum şi clădire special destinată administraţiei locale- Casa Sfatului, din adoua jumătate a secolulului al XIV-lea.

Mistuită de flăcări

Clădirea Primăriei amplasată la intersecţia Pieţei Centrale cu strada George Coşbuc, este compusă din patru corpuri în formă de careu cu o curte rectangulară în plan central. Aici a funcţionat primăria oraşului încă din faza de închegare a nucleului urban. În anul 1457 clădirea şi arhiva de o valoare impresionată pe care aceasta o adăpostea au fost mistuite de flăcări. Pe locul acesteia s-a ridicat 30 de ani mai târziu un alt edificiu, a cărui formă se păstrează şi astăzi.Toate documentele şi chiar în planul oraşului întocmit la 1750 clădirea apare în forma şi dimensiunile de astăzi. La sfârşitul secolului al XVIII-lea clădirea primăriei a cunoscut ample lucrări de reconstrucţie care au dat ansamblului actuala înfăţişare barocă târzie. Acestea au început cel mai probabil în 1808 , an marcat pe balustrada de fier forjat a balconului de deasupra gangului carosabil. Aspectul actual al imobilului se datorează refacerii suferite de clădirea primăriei la începutul secolului al XIX-lea, atunci fiind reame