Şefii instituţiilor de învăţâmânt superior se află în funcţii de conducere de zeci de ani. Unii şi-au adus familiile şi au strâns valori pe care le-au declarat doar parţial, fără a specifica valoarea totală. Conform declaraţiilor de avere, universităţile cele mai mari şi care au fost implicate în cele mai multe scandaluri de corupţie sunt conduse, paradoxal, de cei mai săraci rectori.
Majoritatea celor care se află la conducerea universităţilor din Capitală au schimbat de-a lungul anilor doar titlurile fără a renunţa însă la putere. Unii dintre rectori au avut mereu funcţii de conducere ocupând funcţii de decani, directori, prorectori, manageri sau preşedinţi de universităţi.
Pe lângă influenţă şi putere, scaunul de rector înseamnă şi venituri materiale consistente. Conform declaraţiilor de avere însă, universităţile cele mai mari şi în care au fost cele mai multe scandaluri de corupţie sunt conduse, paradoxal, de cei mai săraci rectori. Mai citiţi şi:
Bucureşti: Rectorul UMF: "Nu avem plagiatori sau nepotism în universitate"
Bucureşti: Poliţiştii au ridicat diplomele din patru universităţi din CapitalăDosarul diplomelor false, pe masa DNA
Rectorul de la Agronomie nu şi-a declarat averea
Ştefan Diaconescu, rectorul Universităţii de Agronomie, nu şi-a declarat averea aşa că nu a fost inclus în top. Instituţia sa este în acelaşi timp una dintre universităţile în care au avut loc cele mai mari scandaluri de corupţie. Chiar la începutul acestui an procurorii DNA au cercetat modul în care 230 de hectare de teren aparţinând insituţiei au intrat în posesia omului de afaceri Puiu Popoviciu.
Mai citiţi şi:
Bucureşti: Popoviciu a adus prejudicii de 336 milioane de euro statului român
Bucureşti: Murgeanu l-a racordat la utilităţi pe Popoviciu
Locul 1: Cel mai înstărit rector, un artist
