Lovitura de forta executata de PDL saptamana trecuta, lovitura ce i-a permis sa ramana singur la guvernare, urmeaza sa isi produca efectele mult dupa alegerile prezidentiale. Nu este vorba numai de efectul de domino provocat de noul val al numirilor politice in judete si, eventual, de reluarea lui dupa 22 noiembrie, in cazul alcatuirii unei noi coalitii. Nici de suspiciunile larg raspandite, dar niciodata indubitabil demonstrate, ca un partid singur la guvernare cedeaza ispitei de a influenta rezultatul votului.
Premierul Boc a explicat ca, in cazul in care un cabinet cu "ministri definitivi" nu va reusi sa treaca de votul Parlamentului inainte de alegeri, Romania va continua cu un guvern pe jumatate interimar. Tentativa Parlamentului de a dejuca instalarea unui cabinet PDL monocolor nu va duce, explica fostul profesor de drept constitutional, decat la reluarea numararii celor 45 de zile de interimat. In schimb, dupa 22 noiembrie, insuccesul premierului de a-si vedea Cabinetul aprobat de Parlament ii poate permite presedintelui dizolvarea Parlamentului.
Rationamentul il determina pe primul-ministru sa vorbeasca in termeni aproape elogiosi despre alegeri anticipate: "Constitutia spune ca in ultimele sase luni ale mandatului prezidential nu poate fi dizolvat Parlamentul, dar daca acele doua caderi succesive ale Guvernului au fost realizate, imediat dupa ce noul presedinte depune juramantul, are libertate totala, a doua zi sau niciodata, sa dizolve Parlamentul".
Unde duce insa o astfel de carare indrazneata? Deciziile guvernamentale in lant de la sfarsitul saptamanii trecute au readus asupra Romaniei spectrul instabilitatii politice. Mai exact, l-au accentuat, pentru ca zbieretele constante care au tinut loc de guvernare in ultimele noua luni nu au fost de natura sa incurajeze vreo urma de incredere in administratia de la Bucuresti. Ca PSD n
