Proiectul 3 şi 4 de la Cernavodă profită de conjunctura internaţională şi se ieftineşte cu un miliard de euro. Ce pericole îl pândesc pe Dan Ionescu, şeful EnergoNuclear, în realizarea acestei investiţii? Octombrie va fi o lună extrem de încărcată pentru Dan Ionescu, fostul inginer de aviaţie venit la conducerea EnergoNuclear în urmă cu o jumătate de an, pentru a pune la punct proiectul de 4 miliarde de euro, de construcţie a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Pe de o parte, reprezentanţii Comisiei Europene îl aşteaptă la Bruxelles, pe 22 octombrie, să le răspundă unor întrebări legate de depozitarea deşeurilor radioactive ale viitoarelor reactoare. Pe de altă parte, este asaltat de şedinţe săptămânale, sau chiar mai dese, cu cei şase investitori privaţi – CEZ, GdF-Suez, Enel, RWE Power, ArcelorMittal şi Iberdrola – care, alături de acţionarul majoritar Nuclearelectrica, fac parte din proiectul nuclear de 1.440 MW. „De-abia au început discuţiile referitoare la contractarea energiei produse“, spune Ionescu.

Negocierile vizează acum modul în care investitorii vor avea dreptul să-şi valorifice energia ce le revine. Aceştia aşteaptă cu sufletul la gură şi discuţiile legate de elaborarea bugetului pe 2010 când, potrivit lui Adriean Videanu, ministrul Economiei, Guvernul ar putea lua în calcul reducerea participaţiei Nuclearelectrica la proiect. Câţiva, printre care Enel şi CEZ, şi-au exprimat deja interesul de a-şi creşte cota, de 9,15%, pe care o deţin în prezent. Cu atât mai mult cu cât conjunctura internaţională le este favorabilă. „Cred că preţul total va fi de aproximativ 3 miliarde de euro. Criza a scăzut preţurile pentru echipamente şi constructori“, spune Adrian Borotea, directorul de afaceri corporatiste al CEZ România.

Până acum, în compania de proiect acţionarii au contribuit în total cu 5 milioane de euro, în funcţie d