Câti dintre voi v-ati fi dorit macar o data sa fiti pasare, sau câti dintre voi ati râs atunci când maimutica de la zoo se dadea cu capul de gratii? Câti dintre voi ati plâns la moartea unui animal drag sau câti dintre voi ati calcat un câine/o pisica si ati accelerat apoi ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic? Câti dintre voi ati adoptat un câine al strazii si l-ati crescut frumos sau câti dintre voi ati lovit un câine pe strada? Câti dintre voi v-ati gândit vreodata la conditia animalului?
Ochii tristi de dupa gratii
Duminica, 4 octombrie am sarbatorit (cu ghilimelele de rigoare) sau ar fi trebuit sa sarbatorim „Ziua Internationala a Animalelor”. Unora li s-ar parea deplasata ideea acestei zi, parerea mea este ca totusi ar trebui sa reflectam, macar o zi pe an, mai adânc asupra acestor vietuitoare ce-si duc traiul, fie ca vor, fie ca nu vrem, alaturi de noi. Luni, mi-am luat sufletul în dinti si am facut o vizita animalelor de la zoo. Pe geamul casieriei scria „Luni, 5 octombrie, intrarea libera”. Pff, mi-am zis, va fi o gramada de lume înauntru. Nici vorba. Maimutele au fost primele care m-au întâmpinat, ceea ce e mult spus. N-aveau nici o treaba, se puriceau în voie, uitându-se din când în când, cu coada ochiului, la mine. serpi, sopârle, broaste, pesti, berze, papagali, struti, tauri, vaci, cai, magari, ponei, canguri, ursi, tigri, lei, lame, camile, gaini… la multi ani voua. Nu cred ca am numarat 20 de oameni care se plimbau printre animale. Multi dintre ei nu stiau de ce era intrarea libera în acea zi. Liniste, tristele priviri ale fiecaruia în parte m-au facut sa plec capul si sa ma îndrept gândita spre iesire…
Suflete de vânzare
Când eram mica îmi placeau Pet Shop-urile. Nu era decât unul în orasul meu. Mergeam în fiecare zi si ma uitam la animalute. Eu nu puteam avea un animal care sa vina la mine când îl strig, pentru ca „nu-i de ti