Trei sferturi din cei 30.000 de gălăţeni plecaţi la muncă afară sunt persoane de la ţară cu vârsta de sub 35 de ani Tinerii de la ţară sunt gălăţenii cei mai tentaţi să ia calea străinătăţii, mai ales că în satele în care locuiesc nu prea au posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă. Majoritatea tinerilor din mediul rural, mai ales cei din satele gălăţene slab dezvoltate din punct de vedere economic,  muncesc afară. Dar nu este obligatoriu să fie vorba de o comună săracă. Mai apare şi fenomenul migraţiei în grup: emigranţii se „trag” unul după altul, demonstrând o solidaritate impresionantă.

La Corod, jumătate dintre săteni au emigrat

Unele comune au mai bine de jumătate dintre locuitori plecaţi la muncă în străinătate. Un exemplu este Corodul.

„ Avem aproximativ 2.200 de bărbaţi şi femei plecaţi prin Italia. Marea lor majoritate au vârsta până în 40 de ani. Unii au deja familia întreagă acolo ”, mărturiseşte Vasile Carjeu, primarul comunei Corod.

O situaţie similară este şi la Iveşti de unde au plecat, spre Europa, peste 2.000 de tineri.

„ Tineretul a migrat peste hotare. Peste 2.000 de oameni din sat sunt plecaţi. Bărbaţii sunt angajaţi pe şantiere, iar femeile fac ce au găsit: menajere, baby-siter ”, declară Ion Corpaci, primarul din Iveşti.

Mihai Enache, un gălăţean de 2500 de euro

Nu numai tinerii au succes. Sunt şi oameni între două vârste cărora patronii din Vest le dau o şansă.

Gălăţeanul Mihai Enache este de loc din Pechea. Are 54 de ani şi munceşte cu forme legale în Spania, în zona Madrid, de opt ani. În România, a lucrat ca maistru la ICMRS Galaţi, dar nu are amintiri plăcute despre acea perioadă. „ Eram plătit prost. Foarte prost ”, spune Enache.

În Spania, a început ca dulgher pe un şantier de construcţii, în 2001, cu un salariu de