Directorul executiv al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel", Alexandru Florian, a declarat că după 2004, când s-a finalizat raportul comisiei Weisel, multe din reacţiile de minimalizare sau de respingere ale Holocaustului s-au diminuat, însă nu au dispărut cu totul.
„Momentul 2004, când s-a finalizat raportul Comisiei Weisel, statul român, prin guvernele care s-au succedat de atunci şi prin actualul preşedinte al României, a constituit din punct de vedere al manifestărilor simbolice un moment important în sensul că multe din reacţiile de minimalizare sau de respingere a Holocaustului ori au dispărut, ori au devenit în surdină. Ceea ce nu înseamnă că au dispărut cu totul, există nişte voci extrem de puternice în continuare, există nişte tentative de a se aplica legislaţia privind persoanele sau instituţiile care neagă Holocaustul în spaţiul public, dar din punctul nostru de vedere, instituţiile abilitate nu prea aplică această lege", a afirmat directorul executiv al institutului.
Directorul executiv al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel", Alexandru Florian, a declarat că după 2004, când s-a finalizat raportul comisiei Weisel, multe din reacţiile de minimalizare sau de respingere ale Holocaustului s-au diminuat, însă nu au dispărut cu totul.
„Momentul 2004, când s-a finalizat raportul Comisiei Weisel, statul român, prin guvernele care s-au succedat de atunci şi prin actualul preşedinte al României, a constituit din punct de vedere al manifestărilor simbolice un moment important în sensul că multe din reacţiile de minimalizare sau de respingere a Holocaustului ori au dispărut, ori au devenit în surdină. Ceea ce nu înseamnă că au dispărut cu totul, există nişte voci extrem de puternice în continuare, există nişte tentative de a se aplica legislaţia privind persoan