Prin decizia de asumare a raspunderii Guvernului pe Legea unica a pensiilor, PD-L a facut o manevra electorala inspirata, punandu-se practic intr-o situatie de tip win-win.
Exista trei posibilitati procedurale: legea trece, legea si Guvernul pica, raspunderea nu poate fi asumata pentru ca este votata mai intai motiunea de cenzura depusa marti de PNL si UDMR.
Daca legea trece, PD-L se va revendica drept unicul reformator al Romaniei care, iata, odata scapat de asupritorul PSD si-a turat motoarele la maximum.
Daca legea nu trece sau asumarea este blocata, PD-L va acuza PSD si PNL ca sustin pensiile nesimtite, in primul rand ale magistratilor si parlamentarilor (categorii teribil de populare, altminteri), si sunt vinovati pentru risipirea banilor de la buget in aceasta directie.
Si cum Guvernul ar pica din cauza unei motiuni pe o lege reformatoare si social justitiara se va victimiza copios dupa cum premierul deja a aratat: "As fi onorat ca un Guvern pe care il reprezint sa cada din cauza legii pensilor". De fapt, democrat liberalii isi provoaca adversarii si aiba asteapta sa fie rasturnati ca victime pe altarul reformei.
Asa ca, in planul imaginii si al strategiei, democrat- liberalii nu prea au cum sa piarda, dupa cum PSD nu are cum sa castige.
Daca refuza legea, social democratii vor fi catalogati drept antireformisti si aparatori ai pensionarilor de lux, daca accepta legea, vor confirma indirect ca, iata, fara ei, Guvernul este cu mult mai reformist si mai rapid. In plus, social democratii nu pot ataca credibil nici procedura asumarii raspunderii cat timp n-a trecut nici o luna de cand au fost partasi fix la o astfel de procedura si nu pe una, ci pe trei legi.
Dincolo de calcule electorale, miscare Guvernului poate aduce vreun beneficiu pentru romani?
Este cat se poate de