Momentul de mândrie trăit de Mazăre ca urmare a poziţiei ferme a preşedintelui PSD, Mircea Geoană, privind retragerea tuturor miniştrilor social-democraţi a luat locul frustrării.

Într-un interval de numai cinci zile, preşedintele organizaţiei judeţene PSD Constanţa, Radu Mazăre, a trecut de la extaz la agonie. Cel care a generat ambele stări a fost şeful său pe linie de partid, Mircea Geoană.

Pe 1 octombrie, Mazăre era extrem de încântat că Geoană anunţa retragerea miniştrilor din Guvern, precum şi a oamenilor din eşalonul II - secretarii de stat, consilierii, directoraşii etc. La vremea respectivă, el a lăudat public atitudinea adoptată de liderul PSD, cu atât mai mult cu cât îndeplinea o dorinţă mai veche a sa, potrivit căreia social-democraţii nu trebuiau să participe la guvernare.

Bucuria lui Mazăre a fost de scurtă durată. Cinci zile mai târziu, pe 5 octombrie, acelaşi Mircea Geoană anunţa că PSD va susţine iniţierea unei moţiuni de cenzură pentru înlăturarea actualului guvern. Mazăre a fost luat pe nepregătite de decizia celor de la Centru şi, mai presus de orice, nici nu fusese informat în prealabil.

Situaţia l-a deranjat în dublă măsură. În primă fază i-a fost „afectat" orgoliul pentru că lui - „comandant la Constanţa", după cum s-a autointitulat - nu i s-a cerut părerea privind înlăturarea Cabinetului Boc II cu o lună şi un pic înainte de alegerile prezidenţiale. Dar ceea ce-l doare mai mult pe Mazăre nu ţine atât de orgoliu, cât de faptul că promovarea altui ministru la Turism şi Mediu decât actualul - Elena Udrea - i-ar da peste cap toate planurile măreţe privind viitorul litoralului românesc. Iar Geoană, când a anunţat că PSD va susţine moţiunea de cenzură n-a ţinut cont şi de interesele social-democraţilor din teritoriu, colegii de partid de la care speră să obţină cât mai multe voturi în scrutinul prezidenţial. Iată cum, î