Criza econimică tinde să lase Timişul fără teren agricol, preţurile foarte mici ale materialelor de construcţii împingându-i pe tot mai mulţi bănăţeni să-şi ridice case pe fostele terenuri agricole din jurul Timişoarei. Sursa: Adi Pîclișan Tendinţa de scădere a suprafeţelor agricole de teren se înregistrează de câţiva ani, Timişul pierzând în ultimii ani 25% din terenul arabil. Noile zone rezidenţiale apar pe locul fostelor culturi de porumb, cartofi sau pomi fructiferi din jurul Timişoarei.
Potrivit oficialilor de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Timiş, scoaterea terenurilor arabile din circuitul agricol este un trend constant după anul 2000 şi anual s-au scos între 500 şi 1.000 de hectare.
Anul acesta, numai în primele opt luni, potrivit calculelor de la cadastru, au fost scoase din circuitul agricol peste 400 de hectare.
„În perioada ianuarie - august, în judeţul Timiş, au fost scoase din circuitul agricol 417 de hectare de teren. Localităţile în care au fost înregistrate cele mai numeroase solicitări în ceea ce priveşte suprafaţa scoasă din circuitul agricol sunt: Moşniţa Nouă - 122,31 ha, Săcălaz - 44,43 ha, Dumbrăviţa - 41,97 ha, Ghiroda - 31,95 ha, Giarmata - 26 ha, Giroc - 23,09 ha, Sânandrei - 19,09 ha şi Şag -5,37 ha”, a declarat Monica Ivan, reprezentanta OCPI Timiş. Timişoara se extinde spre sud Dacă până acum direcţia de extindere a Timişoarei a fost spre nord şi vest, de anul acesta procesul s-a înregistrat cu preponderenţă în zonele de sud şi sud-est. Comuna Moşniţa Nouă devine principala zonă din Timiş care renunţă la practicarea agriculturii pentru a face loc vilelor şi cartierelor noi de locuinţe.
„Am vândut anul trecut un apartament în Timişoara şi acum investesc banii. Mai exact construiesc o casă la Moşniţa, profintând de momentul acesta, cu mână de lucru foarte
