Este evident că în spaţiul public rezervat microbiştilor s-a ajuns să se discute mai puţin despre jocul de fotbal. Timpul excedentar pe care posturile de nişă îl au în permanenţă la dispoziţie determină analizarea până la suprasaturare, plictiseală şi dezgust a fiecărei mişcări din buze, din cap, din mâini a conducătorilor sau oricărui amploiat cât de cât cunoscut, încât faptul că Steaua joacă prost, Dinamo e haotică sau Clujul e cenuşiu trece în derizoriu.

Publicul e adormit şi rămâne acasă, la televizor, în ziua meciului, ba chiar uită că a început Steaua – Gloria Bistriţa, fiind prins cu repriza a doua din Chelsea – Liverpool, din Premier League. Letargia e alimentată din plin de la vârfurile LPF şi FRF, de unde se golesc stadioanele în acest început de sezon.

Ca să nu-l mai înjure pe Gigi Becali, Steaua are interdicţie la a mai primi suporteri în arenă, următoarele două jocuri. Borcea şi Turcu sunt şi ei scutiţi de protestele fanilor lui Dinamo, puţinii spectatori din Ştefan cel Mare având şi ei interzis să calce pe stadion, un meci. Se ajunge în situaţia uluitoare ca din şapte meciuri jucate acasă Steaua să dispute patru partide fără suporteri.

Suporterii turbulenţi au doar o parte din vină. Asta pentru că FRF şi LPF se mulţumesc să dea sancţiuni care să îndepărteze lumea de stadion, în loc să caute soluţii care să-i vizeze exclusiv pe vinovaţi, autorităţile statului nu reacţionează, deşi insulta este o infracţiune pedepsită de Codul Penal.

Fotbalul din Liga I a fost confiscat de patroni şi se joacă numai pentru interesul lor. Tocmai de aceea, nici atunci când porţile stadioanelor sunt deschise suporterii nu se mai înghesuie să-şi ocupe locul în tribună.

Cât despre audienţele tv, nici ele nu-s cine ştie ce şi nu puţini vor fi cei care peste zece zile vor prefera să se uite la Valencia – Barcelona, Milan – Roma, Juve – Fiorentin