Exista o solutie miraculoasa la criza asta autocreata, despre care un raport ERSTE zice ca nu a dat de fund, cu leul in cadere si cu grevele paralizand tara? Potrivit afirmatiilor unor sfatuitori prezidentiali de rangul intai – seful Cancelariei Administratiei Prezidentiale, Catalin Avramescu, si seful uneia dintre multele comisii prezidentiale, cea pentru reforma constitutionala, Ioan Stanomir –, exista: trecerea de la un parlament cu doua Camere la unul cu una.
Cred ca m-as fi ferit sa scriu despre asta, din scrupulul ca eu am adus aceasta propunere in domeniul public acum multi ani, cand am pus-o in reforma constitutionala din programul CDR. Ca si votul uninominal. In apararea mea, cred ca am facut destule de atunci, si acasa, si aiurea, pentru a rationaliza cursul dezbaterii publice.
Argumentele domnilor Avramescu si Stanomir, popularizate datorita agentiei HotNews, nu pot fi lasate sa treaca doar pentru ca stim cu totii ca nu va fi majoritate la referendum sau nu va fi majoritate in Parlament si aceasta reforma nu va reusi. Chiar daca nu va trece, propunerea ei pune in lumina un anumit mecanism al formularii politicii publice la cel mai inalt nivel care trebuie discutat.
Dl Stanomir a declarat, de exemplu, ca Parlamentul bicameral de azi este un "mutant institutional produs de Ion Iliescu", iar cei care "doresc sa marcheze diferenta de el au o datorie civica fundamentala de a merge la referendumul pentru Parlament unicameral", pentru a schimba o Constitutie "roasa de molii". Fiind printre cei care s-au manifestat destul de diferit fata de dl Iliescu si in timpuri cand era ceva mai riscant decat azi, cand activeaza dl Stanomir, dati-mi voie sa examinez critic aceste afirmatii.
Parlamentul nostru nu e un mutant, pentru ca nu a avut din ce se muta, sub comunism aveam doar Marea Adunare Nationala, inainte de razboiul al doile